Argumente pro și argumente contra
Este o modificare care are și justificări, și argumente contra.
Principalul argument este nevoia de a folosi mai eficient lumina naturală a zilei. Astfel, primăvara, în ultima duminică din Martie, se dă ceasul înainte pentru a câștiga o oră de lumină seara.
Iar toamna, în ultima duminică din Octombrie, dăm ceasul înapoi pentru a câștiga o oră de lumină dimineața (și implicit seara).
Argumentul contra schimbării orei ține de modificările sociale și tehnologice întâmplate de la introducerea regulii încoace.
Practic, cei care vor oprirea acestui obicei spun că modul de a trăi și lucra al oamenilor s-a schimbat radical și că nu mai contează ideea de lucru pe lumină naturală.
O istorie mai scurtă decât te-ai aștepta
În Europa a fost introdusă schimbarea de oră în timpul Primului Război Mondial. Însă a fost pentru o scurtă perioadă de timp și doar în câteva teritorii.
A revenit după Cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a fi scoasă din nou în numai cinci ani.
Însă, după criza energetică de la începutul anilor ’70 a fost adoptată de aproape toate țările Europene. În România este din 1979.
Sunt țări care nu schimbă ora
Japonia, India și China, Venezuela, Arabia Saudită, Thailanda sunt printre țările care nu schimbă ora.
În Europa, de câțiva ani, Rusia, Belarus și Turcia au decis să nu mai facă gestul.
Uniunea Europeană a decis recomandarea la renunțarea la trecerea la ora de vară, lăsând la decizia țărilor membre.
Spania are chiar o lege, publicată în BOE (Monitorul Oficial), care spune că 25 octombrie 2026 va fi ultima oară în care ceasul va fi dat înapoi.
Totuși, la fel ca în alte dăți, discuția este încă aprinsă, mai ales în apropierea zilelor de schimbare.
