Guvernul Spaniei vrea ca pensia să fie calculată prin alegerea de către asigurat dintre două variante – ori în baza ultimilor 25 de ani cotizați, ori din cea a ultimilor 29, din care s-ar scadea 2 ani cei mai nefavorabili din punct de vedere financiar. Este parte din planul de reformă trimisă Bruxellesului, prin care se schimbă și consolidează sistemul de pensii din Spania, astfel încât să fie fiabil și peste 30 de ani. Planul conține și alte modificări.
Dacă nu poți citi acum, poți să asculți varianta audio:
O „negociere” complicată dar considerată tardivă
José Luis Escrivá, ministrul pentru Dialog Social, s-a întâlnit azi cu sindicatele și cu patronatele. Un lucru remarcat de presa de la Madrid este faptul că întâlnirea are loc după ce Ministrul a spus că a trimis Bruxellesului propunerile. Un gest neplăcut pentru partenerii de discuție, care au reproșat faptul că negocierile par inutile.
Este drept că majoritatea sindicatelor au ieșit mulțumite de soluții. Însă patronatele și-au păstrat linia contrară și au anunțat că nu sunt de acord cu mare parte dintre paragrafe. Ele spun că se încearcă punerea întregii greutăți a susținerii sistemului de pensii pe seama salariaților și avertizează că se va gripa crearea de noi locuri de muncă din cauza creșterilor taxelor pe salarii.
Modificarea cea mai importantă, ultimii 29 de ani luați în considerare
Dintre soluțiile propuse de Guvern, cea mai importantă și nouă este cea a modificării bazelor de cotizare, în funcție de care viitorul pensionar va primi suma cuvenită. În acest moment, fiecare primește un procent obținut în urma unei formule de calcul care ține cont de cotizarea din ultimii 25 de ani de activitate. Acest lucru nemulțumește și de multe ori nedreptățește pe mulți spanioli care au avut venituri mai mari în primii ani de muncă.
Varianta nouă păstrează pentru 20 de ani de acum încolo situația prezentă însă adaugă alta. Adică se iau în calcul ultimii 29 de ani, cu eliminarea a doi în care veniturile au fost cele mai mici. În momentul ieșirii la pensie, este aleasă varianta cea mai favorabilă asiguratului. Acest lucru ar elimina problema enunțată mai sus.
O reformă din temelii a sistemului de pensii, pentru evitarea colapsului
Pe lângă această propunere, mai sunt și altele. Unele chiar au intrat deja în practică. Creșterea cu 0.6 la sută a cotizării pentru fondul de pensii este în vigoare de la 1 ianuarie anul acesta. La fel, și creșterea progresivă a vârstei de pensionare, până la 67 de ani, fără diferență între bărbați și femei. De asemenea, guvernul vrea ca an de an, baza de cotizare să crească. Astfel, și sumele intrate în buget să fie mai mari.
Dorința este de a reforma sistemul de pensii astfel încât el să fie aplicat și peste 20, 30 sau 40 de ani. Un lucru considerat de foarte mulți specialiști deosebit de dificil, mai ales că, peste 10 sau 15 ani, este așteptat un val mare de pensionări. Iar pentru 2050, previziunile sunt deosebit de sumbre. Raportul dintre angajați și pensionari va fi de 1 la 1. Lucru care, matematic, înseamnă blocarea și dispariția sistemului de pensii asa cum îl avem în acest moment.
Bruxelles-ul condiționează banii europeni de această reformă
Ca și pentru România, Spania are câteva zeci de obiective de bifat pentru a primi banii din PNRR. Se mai numesc și „jaloane”.
Printre acestea este reforma sistemului de pensii. Spania a primit deja două tranșe din banii europeni. A treia a fost aprobată. A patra e condiționată de multe dintre aceste jaloane. De aceea, reforma merge la aprobare la Bruxelles.
Nu este o chestiune numai românească sau spaniolă. Dacă vă uitați în Franța, marile proteste sunt legate de creșterea vârstei de pensionare. Un lucru pe care francezii nu îl acceptă și pentru care ies în stradă. Ce cred eu că nu înțeleg ei este că decizia este deja luată, și că protestele se vor stinge fără rezultat.
