UNESCO a inclus 47 de noi elemente pe lista sa. Printre foarte multe lucruri absolut spectaculoase, și Ia românească în patrimoniul Unesco, adică inclusă în patrimoniul cultural al umanității. Nuanța importantă din acest gest pe care românii îl primesc de Ziua Marii Uniri este însă alta. Ia este recunoscută ca element identitar cultural al României și Republicii Moldova.
Patrimoniul Unesco, recunoașterea spectacolului umanității
UNESCO a analizat azi cererile pentru includerea mai multor gesturi culturale în patrimoniul esențial al umanității. 60 de țări au depus dosarele pentru 47 de elemente „imateriale”. Și au obținut aces statut.
De exemplu, Cuba a inclus metodele tradiționale de făcut rom. Spania a primit statutul de gest cultural al umanității pentru trasul clopotelor, Franța pentru tradiția făcutului de Baghete. Sau Coreea pentru dansul numit TalChum, care este un fel de teatru dansat cu măști.
România a avut două dosare. Hergheliile de cai Lipițani și Ia cu altiță. Pentru ambele a participat împreună cu alte țări.
Arta brodării cu altiță, străvechi meșteșug al româncelor, de oriunde ar fi
Ia propusă de România și Republica Moldova are un amănunt specific. La fel cum au toate dosarele primite de Unesco. Este vorba despre „bluza tradițională cu cusături pe umeri”. Cusăturile pe umeri se numesc „altițe”.
De asemenea, în descrierea din dosar sunt puse elementele clare care definesc bluza, pentru a nu fi confundată cu alte elemente de vestimentație similare.
„Bluza este albă, făcută din fibre naturale, cu brodări care combină linii orizontale, verticale, diagonale. Acestea compun un model specific„
„Formele diferă de la o regiune la alta. De la forme geometrice la simbolizări de obiecte. Are culori vii sau întunecate.„
În comunicatul UNESCO mai scrie că aceste bluze sunt o formă de afirmare a identității naționale.
Mândrele Muntence, Moldovence, Ardelence, Dobrogece, Oltence, Bănățence, Bucovinence, Maramureșence sunt cele care au pus ia românească în patrimoniul Unesco
Ia românească este ușor de recunoscut, din orice regiune a țării ar fi. Însă, oricâte nuanțe ar avea, poți spune fără ezitare că e românească. În orice situație ai vedea-o.
Mai sunt popoare care au bluze similare. Coincidență sau nu, ele există doar în zonele unde trăiesc comunități istorice de români.
După perioada comunistă, în care IA a fost adusă în față într-un mod care ar fi putut avea un efect contrar, Ia începe să redevină valoroasă. Nu mai este o îmbrăcăminte uzuală, dar ea este folosită cu fiecare ocazie de sărbătoare.
Românii din Spania, de oriunde ar fi, poartă cu mândrie ie
La toate evenimentele care pot fi oportunitate de adunare, româncele și românii se îmbracă tradițional. Că sunt petreceri câmpenești, că e Ziua Națională sau pur și simplu e duminică și merg la Biserică, majoritatea poartă hainele tradiționale aduse din țară.
Dacă nu te pricepi la detaliile cusăturilor, se poate să nu îți dai seama din ce zonă sunt. Însă, îți dai seama după accent, imediat ce intri în vorbă. Așa afli că e un costum din Maramureș sau din Dâmbovița, Dobrogea, Suceava, Cernăuți, Țara Bârsei, Zona Beiușuli, țara Orheiului sau Zona Cahulului.
Este interesant să vezi că aici, în Spania, simbolizează Unirea Românilor într-o mare și frumoasă națiune.
